Componentele calculatorului: iată din ce este compus un computer

Te întrebi care sunt componentele calculatorului? Ai auzit vorbindu-se despre hardware sau software, dar nu știi ce înseamnă sau care este diferența dintre acești doi termeni?

Acest articol este pentru începători în domeniul IT, care nu știu din ce este compus un computer, care sunt principalele componente ale calculatorului hardware și software și ce rol are fiecare pentru o funcționare optimă.

În plus, voi explica cum funcționează totul într-un computer, diferența dintre hardware și software și rolul foarte important al sistemului de operare, care îți permite să efectuezi operațiunile de care ai nevoie în autonomie totală.

Citește și: Cum aflu ce componente am în calculator.

Diferența dintre hardware și software

Mai întâi, iată ce înseamnă hardware și software.

Care sunt componentele hardware ale unui calculator

Hardware-ul este partea fizică a unui computer, practic, sunt toate componentele electrice, electronice, optice și mecanice care alcătuiesc calculatorul.

Un calculator este format din unitatea centrală (care la rândul său este formată din mai multe componente, sunt enumerate mai jos) și componente periferice, cum ar fi monitor, tastatură, mouse, boxe, căști, webcam, scanner, imprimantă etc.

În concluzie, toate componentele din unitatea centrală și componentele periferice formează partea hardware al unui calculator.

Care sunt componentele software ale unui calculator

Software-ul este ansamblul componentelor care comandă hardware-ul prin intermediul unor programe.

În alte cuvinte, componentele software sunt programele ce pot fi rulate de calculator

Componentele calculatorului software pot fi:

• sisteme de operare
• drivere
• aplicații

Practic, fără componentele software nu poți folosi calculatorul.

Acum că am stabilit care este diferența între hardware și software, iată care sunt componentele calculatorului și ce rol are fiecare.

Componentele calculatorului din unitatea centrală

Partea cea mai importantă a calculatorului este unitatea centrală și componentele care se află în interiorul acesteia.

Fără anumite componente din unitatea centrală, calculatorul nu ar funcționa.

Iată pe scurt care sunt componentele calculatorului din unitatea centrală:

• sursa de alimentare
• placa de bază
• procesor
• memoria RAM
• placa video
• placa audio
• sistem de răcire
• dispozitive de stocare (HDD sau/și SSD)
• placa de rețea
• carcasa (case)

Hai să le luăm pe rând, astfel poți să vezi rolul și funcțiile componentelor unui calculator personal.

Sursa de alimentare

Sursa de alimentare este acea componentă care dă energie electrică tuturor celorlalte piese ale computerului.

Se conectează direct la priza prin intermediul cablului de alimentare și din aceasta ies mai multe cabluri pentru a se conecta la componentele PC-ului care necesită alimentare directă – placa de bază, hard disk, unități optice și, în unele cazuri, ventilatoare.

Sursa de alimentare este echipată cu un ventilator de răcire, astfel se asigură că temperaturile ridicate nu o pot deteriora sau chiar arde.

Puterea unei surse de alimentare se măsoară în Wați și variază în funcție de piesele cărora trebuie să le dea electricitate.

Pe piață există surse de alimentare cu puteri diferite, utile pentru diverse configurații de computer.

De exemplu, dacă un computer are o placă video și/sau procesor deosebit de puternic, are nevoie de o sursă de alimentare cu putere mare.

Dacă sursa de alimentare se defectează, computerul nu se poate porni și, în consecință, trebuie înlocuită.

Placa de bază

Placa de bază este componenta calculatorului pe care se montează toate celelalte componente (procesor, memoria RAM, placa video etc.) si care se asigură că acestea comunică între ele.

Când cumpărați o placă de bază, trebuie mai întâi să aveți o idee clară despre ce computer veți construi.

Plăcile de bază pot sau nu să accepte anumite tipuri și viteze de RAM, unele HDD / SSD sau diferite tipuri de procesoare.

Plăcile de bază nu au un impact major asupra performanței unui computer, totuși ele determină tipul de componente din care poate fi asamblat calculatorul și, prin urmare, determină indirect capacitățile unui computer.

Pentru a acționa ca mediator al comunicării între diferitele componente, placa de bază folosește un software numit BIOS (Basic Input Output System) care permite gestionarea corectă a diferitelor componente instalate pe placa de bază.

Acest software se află fizic pe un mic cip de memorie care este instalat nativ pe placa de bază.

La pornirea calculatorului de la buton, primul program care pornește este BIOS-ul care în primul rând efectuează o verificare a componentelor instalate, identificând astfel eventualele defecțiuni sau componente lipsă.

BIOS-ul comunică orice problemă identificată prin bip-uri codificate sau prin mesaje video, astfel încât utilizatorul să poată înțelege cum să intervină.

De reținut: majoritatea plăcilor de bază încorporează unele componente ale calculatorului, cum ar fi placa de rețea sau placa audio / video.

Procesorul (CPU)

Procesorul sau unitatea centrală de procesare (CPU sau Central Processing Unit) reprezintă motorul unui computer, cea mai importantă componentă a unui computer.

Este componenta internă care se ocupă fizic de prelucrarea datelor primite pentru a le furniza tuturor celorlalte părți ale computerului, sistemului de operare și tuturor programelor acestuia.

Un procesor efectuează o serie de operații matematice simple de mii de ori pe secundă și este capabil să ofere rezultate pe care mintea umană le-ar putea obține doar după foarte mult efort și timp.

Primul producător de procesoare a fost Intel, astăzi lider de piață pentru procesoare.

Se poate spune că zorii computerului personal modern au început odată cu lansarea, în 1978, a unuia dintre primele cipuri pe 16 biți, microprocesorul Intel 8086, din care vor deriva mai târziu primele procesoare Pentium.

Un procesor arată ca un fel de placă în interiorul căreia se află miliarde de tranzistori, adică mici circuite de siliciu capabile să comute sau să amplifice un semnal electric.

Performanța unui procesor depinde, aproximativ vorbind, de numărul de tranzistori din circuitul său, dar producătorii de procesoare preferă să clasifice performanța în funcție de numărul de nuclee și frecvența ceasului.

Frecvența ceasului măsoară câte operații poate face un procesor pe secundă și este măsurată în GHz.

Un procesor multi-core (cu mai multe nuclee) are mai multe procesoare pe un singur cip (dual-core are două procesoare, un quad-core patru și așa mai departe).

Avantajul unui procesor cu mai multe nuclee este că mai multe sarcini pot fi realizate în paralel, dar nu înseamnă că un procesor quad-core este de patru ori mai rapid decât un procesor single-core, chiar dacă va fi totuși mai rapid.

În general, cu cât frecvența ceasului este mai mare, cu atât CPU-ul este mai rapid și cu cât sunt mai multe nuclee, cu atât poate face mai multe sarcini simultan.

Când două procesoare au frecvența de ceas similare și același număr de nuclee, există și alți factori de diferențiere, cum ar fi dimensiunea memoriei cache.

Cache-ul este memoria în care procesorul poate stoca instrucțiuni și este evident că cu cât este mai mare, cu atât mai bine.

Memoria RAM

Memoria RAM (Random Access Memory) este componenta unui computer care acționează ca o „legătură” între hard disk și procesor și are sarcina de a accelera traficul de date între aceste două componente.

Pentru procesor, poate fi și de 100.000 de ori mai rapid să acceseze datele din RAM decât datele stocate pe hard disk.

Informațiile necesare pentru a menține un program în funcțiune (de exemplu în timpul scrierii pe un document Word) sunt copiate în RAM, astfel sunt accesate mult rapid, chiar dacă pentru a nu pierde aceste informații este necesară apoi salvarea lor pe hard disk.

Dacă memoria RAM rămâne fără spațiu, computerul încetinește drastic și procesorul trebuie să preia informații de pe hard disk, care este cu mult mai lent.

Memoria RAM insuficientă este o cauză majoră a calculatoarelor lente.

Când cumperi memorie RAM este bine să ai în vedere anumite caracteristici.

În primul rând capacitatea care se măsoară în GigaByte.

Cu cât o memorie RAM are mai mulți GigaByte cu atât este mai bine și calculatorul poate fi mai rapid

În general, pentru un uz normal al calculatorului, cu greu vei avea nevoie de mai mult de 8 GB de RAM, decât dacă lucrezi cu editare video, programe de grafică 3D sau dacă folosești computerul pentru jocuri video mai moderne.

Apoi, o altă caracteristică pe care trebuie să o ai în vedere este generația memoriei RAM: DDR, DDR2, DDR3, DDR4 sau DDR5.

Fiecare generație a dublat rata de transfer de date față de cea anterioară.

Când cumpărați o nouă memorie RAM, este important să verificați dacă este acceptată de computer.

Placa video

Placa video este acea componentă a unui computer care prelucrează date grafice, adică tot ce se vede pe ecranul monitorului, datorită unității de procesare grafică (GPU) prezentă pe ea.

GPU-ul primește date direct de la CPU și le transmite dispozitivului principal de ieșire video (de obicei monitor).

Fără placa video nu vei putea vedea absolut nimic pe monitor și de aceea un cip grafic este aproape întotdeauna integrat în placa de bază pentru a permite celor care nu au o placă video dedicată să poată folosi oricum calculatorul.

Unele plăci video deosebit de puternice vin și cu unul sau mai multe ventilatoare pentru a scădea temperaturile atinse și este echipată cu memorie RAM (VRAM) dedicată pentru o procesare mai rapidă a datelor.

Placa audio

După cum sugerează și numele, placa audio este componenta calculatorului care vă permite să ascultați sunete digitale.

La fel ca si placa video, aceasta poate fi găsită atât integrată in placa de bază, cât și ca o componentă separată.

Placa de sunet este instalată într-un slot special de pe placa de bază și este alimentată direct de la aceasta.

Odată montată în computer, placa de sunet permite accesul la porturile sale de comunicație.

Printre acestea sunt:

• mufa pentru căști/difuzor;
• mufa microfonului;
• un set de mufe pentru sisteme 5.1 sau 7.1 (dacă sunt compatibile);
• o ieșire digitală pentru sisteme avansate.

În ziua de azi, aproape toate plăcile de bază vin cu o placă de sunet încorporată, dar dacă ești un audiofil și cauți ceva care să crească calitatea sunetelor care vin de pe computer, poți să alegi să instalezi o placă audio care se potrivește nevoilor tale.

Sistemul de răcire

Cu cât este mai solicitat calculatorul, cu atât se generează mai multă căldură și în interiorul unui computer ar fi foarte ușor să se ajungă la temperaturi care depășesc 100 de grade dacă nu ar exista sisteme de răcire.

Cea mai comună metodă de răcire care poate fi găsită în interiorul unui computer este ventilatorul.

De obicei, există unul lângă fiecare componentă cel mai predispusă la încălzire – un ventilator pe procesor, un ventilator la sursa de alimentare și un ventilator pentru placa video.

Cu toate acestea, nu este neobișnuit să găsim carcase de computer care includ unul sau mai multe ventilatoare pentru a îmbunătăți ventilația internă.

O altă modalitate interesantă de a menține temperatura internă a computerului scăzută este răcirea cu lichid.

Este un sistem de pompe, ventilatoare, furtunuri și alte componente care permit circulația lichidului de răcire în computer, ceea ce previne supraîncălzirea componentelor interne.

Lichidul nu intră niciodată în contact direct cu componentele, dar transferul de căldură are loc prin convecție: pe fiecare componentă care urmează să fie răcită de lichid este plasat un waterblock, care are o funcție similară cu cea a radiatorului, și acționează ca intermediar între lichidul de răcire și componenta în sine.

Unele sisteme de răcire cu lichid sunt echipate cu tuburi cu LED-uri foarte, foarte frumoase de văzut!

Dispozitive de stocare – HDD și SSD

Dacă pe memoria RAM se pot stoca date provizoriu și doar atunci când calculatorul este pornit, ca să stochezi date în mod permanent pe calculator ai nevoie de un hard disk.

Astfel, la repornirea calculatorului găsești datele salvate în sesiunile precedente.

Practic, pe hard disk instalezi sistemul de operare și programele necesare, salvezi muzică, poze, filme, documente etc.

Hard disk-ul comunică direct cu memoria RAM: atunci când sistemul de operare solicită date, acestea sunt preluate de pe disc și încărcate în RAM și apoi procesate de procesor.

Dispozitivele de stocare pot fi de două feluri: Hard disk (HDD), format dintr-un disc magnetic în mișcare unde datele sunt citite de un cap de citire, și SSD (Solid-state drive) care nu are părți în mișcare și folosește microcipuri pentru memorizarea datelor.

Prin urmare, SSD-urile sunt mult mai rapide decât hard disk-urile, astfel prestațiile calculatorului sunt mult mai bune.

De asemenea, SSD-ul consumă mai puțină energie și este folosit și la smartphone-uri, mai ales pentru rezistența sa la magneți care șterg datele de pe hard disk (îl demagnetizează).

Este ușor de imaginat că în viitor SSD-urile vor înlocui complet hard disk-urile. Deocamdată, ideal pentru un computer este să aibă ambele: un SSD pentru sistemul de operare și un hard disk mare pentru stocarea fișierelor.

Pentru dispozitivele de stocare ale unui calculator, cea mai importantă specificație este, desigur, capacitatea măsurată în gigabytes (GB) sau chiar terabytes (TB).

Cu cât capacitatea in GB sau TB este mai mare cu atât ai mai mult spațiu unde să salvezi fișierele tale.

HDD-urile au, de asemenea, viteze RPM diferite, între 5400 și 7200 RPM. Cu cât discul se învârte mai repede, cu atât mai multe date pot fi citite și mai repede rulează computerul.

Placa de rețea

După cum spune și numele, placa de rețea este cea care oferă posibilitatea să conectezi calculatorul la o rețea sau la Internet.

Poate fi atât cu fir (Ethernet) cât și fără fir (Wi-Fi) și are forma unui dreptunghi subțire cu circuite imprimate la bord (și, dacă este wireless, o antenă).

Acesta este alimentată direct de placa de bază prin intrarea PCMCIA sau PCMCIA-e (care înseamnă expres).

Odată montată în computer, placa de rețea permite accesul la porturile de comunicație din spatele carcasei. Printre acestea se numără:

• unul sau mai multe porturi ethernet pentru conectarea cablurilor de rețea;
• una sau mai multe antene Wi-Fi pentru conectarea la rețele wireless.

După cum am mai spus, de obicei placa de rețea este integrată în placa de bază, deci dacă intenționezi să-ți construiești singur un computer, verifică mai întâi specificațiile plăcii de bază ca să nu cumperi degeaba o placă de rețea.

Carcasa calculatorului (case)

Carcasa (în engleză computer case, tower, cabinet sau chassis) este ”cutia” în care sunt montate toate celelalte componente ale unității centrale.

De obicei o carcasă este construită din tablă de oțel sau aluminiu, asta pentru a îmbunătăți conducția termică (componentele din interior pot atinge temperaturi foarte ridicate).

Fiecare carcasă este organizată cu spații dedicate pentru a monta piesele în interior; inclusiv spații pe unde trec cablurile, astfel acestea sunt ordonate și ușor de identificat.

În general, pe carcasă exista si indicatoare LED, butoane, porturi de comunicație si ventilatoare care pot diferi de la caz la caz: mai jos le enumăr pe cele mai frecvente.

• Butonul de pornire – acesta este butonul pe care îl utilizați pentru a porni și opri computerul. Este de obicei pe marginea din față sau de sus.
• Indicatoare LED – acestea sunt „luminițele” computerului, indicatoarele care vă arată ce se întâmplă în interior. De obicei, o carcasă include un LED de alimentare care se aprinde când computerul este pornit și un LED dedicat pentru unitate de stocare care se aprinde când unitatea este în uz. Pentru a funcționa, indicatoarele LED trebuie conectate la placa de bază.
• Porturi de comunicație – unele carcase de computer sunt dotate cu porturi de comunicație, in locuri ușor accesibile de către utilizator – in general in fata. De exemplu, poți găsi mufe pentru căști și microfon, porturi USB sau porturi eSATA. Pentru ca aceste porturi să funcționeze, trebuie să fie conectate la placa de bază.
• Ventilatoare – unele carcase de calculator integrează unul sau mai multe ventilatoare pentru a fi incluse în sistemul de răcire. Pentru a funcționa, trebuie conectate la placa de bază sau la sursa de alimentare.

Panourile laterale ale carcasei pot fi îndepărtate pentru a permite introducerea și asamblarea componentelor interne, precum și curățarea de praf.

Unele panouri laterale sunt realizate din plexiglas, astfel încât să permită vederea a ceea ce este in interior.

Componentele calculatorului periferice

Acum că în sfârșit ai aflat numele tuturor acelor componente pe care le-ai văzut cu siguranță într-un computer dezasamblat, este timpul să afli și numele exact a tot ceea ce vezi în afara computerului, dar conectat la acesta prin fire și adaptoare.

Aceste componente sunt numite periferice de input / output și permit comunicarea între utilizatorul computerului și computerul însuși.

Folosind dispozitivele periferice, este posibil să introduceți date (input) în computer și să vizualizați datele de ieșire (output) generate de munca procesorului, discului și așa mai departe.

Iată pe scurt care sunt componentele calculatorului periferice:

• Monitorul
• Mouse-ul
• Tastatura
• Camera web
• Imprimanta
• Scannerul
• Unitatea optică
• Cititor de carduri
• Boxe sau difuzoare

Mai jos găsiți o descriere cu poze pentru fiecare componentă periferică în parte.

Monitorul

Monitorul este un dispozitiv de ieșire și, după cum știi cu siguranță, este indispensabil să folosești computerul, deoarece îți permite să vezi tot ce se întâmplă.

Există monitoare pentru toate gusturile și dimensiunile și, în general, principalele caracteristici la care se uită un cumpărător sunt diagonala (adică dimensiunea fizică a ecranului, în cm sau inch) și rezoluția (adică numărul de pixeli reproduși pe ecran).

Unele monitoare de computer sunt ecrane tactile și pot include chiar difuzoare mici pentru reproducerea sunetului.

Monitorul este conectat prin cablu la porturile de comunicație de pe placa video, de obicei porturile digitale HDMI sau DVI.

Unele monitoare mai vechi sunt conectate prin portul VGA analogic „vechi” (mufa audio pentru monitor, dacă este prezentă, trebuie conectată direct la placa de sunet).

Cu unele configurații particulare, este chiar posibil să conectezi două monitoare la un computer.

Mouse

Mouse-ul este un dispozitiv de intrare care îți permite să controlezi cursorul pe care îl vezi în mișcare pe monitor și care face ca sistemul de operare să fie folosit cu un clic.

Practic, mouse-ul este dotat cu două butoane frontale (utilizabile cu degetul arătător și mijlociu) și o roată centrală pe care se poate face clic.

Există mouse pentru toate gusturile, cu fir sau fără fir sau pentru jucători și profesioniști cu o mare precizie de punctare și cu butoane suplimentare.

Tastatura

Tastatura este o altă componentă de intrare foarte importantă: cu ajutorul ei poți scrie texte sau poți utiliza anumite funcții ale computerului.

Există tastaturi pentru toate gusturile, mai ieftine sau mai scumpe dedicate profesioniștilor.

Cele mai scumpe sunt dotate de taste suplimentare pentru a fi configurate manual cu acțiuni personalizate pentru controlul calculatorului.

Tastaturile pot avea diferite configurații (layout), adică diferite configurații de taste și simboluri, în funcție de țara în care sunt comercializate.

Cameră web (webcam)

Camera web este un dispozitiv de intrare care, atunci când este conectat la computer, îți permite să faci fotografii, să înregistrezi videoclipuri, să transmiți în direct pe internet (de exemplu cu Facebook sau Skype și chiar să supraveghezi casa.

Majoritatea camerelor web de pe piață sunt echipate cu microfon și pot avea propria bază sau pot fi atașate la monitor prin intermediul unui suport.

Camerele web sunt conectate la computer prin USB, în timp ce pe majoritatea laptopurilor sunt deja integrate în monitor și conectate direct la placa de bază.

Imprimanta

Imprimanta este un dispozitiv de ieșire care este utilizat pentru a crea copii pe hârtie ale documentelor, imaginilor și fișierelor digitale în general.

Poate fi conectat la computer prin cablu USB, conexiune Wi-Fi sau asociere cloud și, datorită driverelor, este gestionat în totalitate de sistemul de operare.

Pe piață găsești imprimante cu fir si imprimante wireless (fără fir), care imprimă fișiere digitale pe hârtie folosind jet de cerneala dintr-un cartuș, un compus special numit toner sau cerneluri termice speciale.

În plus, unele imprimante încorporează și un scanner (funcționând astfel și ca fotocopiatotor) și un fax. In acest caz vorbim despre imprimante multifuncționale.

Scanner

Scanerul este un dispozitiv de intrare care îți permite să transformi imaginile de pe hârtie în fișiere digitale.

Doar pentru a da un exemplu, datorită scanerului îți poți scana fotografiile vechi și le poți salva pe computer în format digital.

După cum am menționat mai sus, scanerul este adesea inclus în imprimantă.

Unitatea optică

Deși nu mai sunt foarte folosite astăzi, unitățile optice au fost o componentă importantă a computerelor.

Pot fi interne sau externe, adică integrate în carcasa calculatorului sau un dispozitiv aparte care se poate conecta prin poarta USB doar când este nevoie.

Acestea sunt acele dispozitive capabile să citească date de pe mediile optice, precum un CD, DVD sau disc Blu Ray: practic clasicele „playere” în care poate fi introdus un disc.

Unitățile optice, dacă sunt interne, sunt conectate la magistrala de date SATA a plăcii de bază pentru a trimite și primi date și, la fel ca hard disk-urile, iau energie electrică datorită cablului de alimentare SATA conectat direct la sursa de alimentare.

Cititor de carduri

Cititoarele de carduri sunt dispozitive de intrare/ieșire, deoarece permit atât copierea de date din interiorul lor pe computer, cât și transferul datelor de pe computer pe acestea.

Astăzi, cititoarele de carduri înlocuiesc unitățile optice pe care le-am menționat mai devreme și sunt de obicei capabile să citească cu ușurință cardurile SD, microSD, microSDHC, microSDXC și SDHC.

La fel ca și unitățile optice, cititoarele de carduri pot fi încorporate în computer sau externe.

Boxe sau difuzoare

Difuzoarele (precum și căștile) sunt dispozitive de ieșire și, mai exact, sunt cele care îți permit să auzi sunetele provenite de la computer.

În general, acestea trebuie conectate la placa de sunet, totuși există difuzoare și căști care pot fi conectate și prin portul USB.

Pe piață găsești boxe pentru toate gusturile, de la cele mai simple la cele mai complexe cu sateliți, subwoofere sau bare de sunet pentru a obține efecte Dolby Surround.

Software

Acum că am stabilit care sunt componentele hardware ale unui calculator și ce rol au fiecare, hai să vedem și partea software, pentru că ceea ce caracterizează un computer nu este doar ceea ce se află în interiorul său, ci și ceea ce îl pornește și îl face să funcționeze bine.

În acest sens, vreau să enumăr alte trei componente ale unui computer pe care nu le poți atinge fizic, dar pe care le poți utiliza și fără de care orice PC ar fi complet inutil.

Despre ce este vorba? Evident despre sistemul de operare, drivere și aplicații, în alte cuvinte componentele software ale unui calculator.

Sistemul de operare

Sistemul de operare este un ansamblu de programe care acționează ca un intermediar între computer și utilizator și este conceput pentru a facilita introducerea și procesarea datelor de pe computer de către utilizator.

Prin urmare, este o componentă esențială a calculatorului care acționează ca o interfață între utilizator și computer și este, de asemenea, baza pe care se instalează alte componente software, cum ar fi drivere și aplicații (programe de calculator).

În ceea ce privește computerele, cele mai utilizate sisteme de operare sunt Windows dezvoltat de Microsoft, macOS dezvoltat de Apple și Linux care este gratuit.

Drivere

Driverele sunt niște programe mici care acționează ca un intermediar între sistemul de operare și componentele interne sau externe ale computerului.

Acest lucru se întâmplă deoarece componentele sunt incapabile să înțeleagă direct instrucțiunile sistemului de operare și, invers, sistemul de operare este incapabil să interpreteze direct ceea ce primește de la diferitele componente.

Practic, driverele ajută ca sistemul să recunoască anumite componente și apoi să comunice bine cu ele.

De aceea, pentru ca un computer să funcționeze optim, toate driverele componentelor trebuie să fie instalate și actualizate la cea mai recentă versiune disponibilă.

Aplicații sau programe pentru calculator

Acum că ai înțeles importanța sistemului de operare și ale driverelor iată o altă componentă pe care o folosești fără să știi că o faci: setul de aplicații software, cunoscute și sub numele de programe pentru calculator.

Dacă sistemul de operare este esențial pentru a face un computer să funcționeze, programele sunt esențiale pentru a-l face să îndeplinească sarcinile pentru care este utilizat.

Câteva exemple: browser-ul este programul care îți permite să navighezi pe internet, clientul de e-mail este acel program care te ajută să citești e-mailurile, editorul de text (de exemplu Word) este acel program care îți permite să creezi și să editezi documente scrise, editorul de imagini (de exemplu GIMP sau Photoshop) este acel program care îți permite să editezi fotografii și imagini… și aș putea continua la nesfârșit!

Pe acest site găsești numeroase programe de calculator gratuite, care te ajută să faci cele mai diferite lucruri.

În încheiere

După ce ai învățat toate aceste noțiuni, cred că ești de acord cu mine că partea hardware (adică componentele calculatorului) are aceeași importanță ca și partea software și că aceste două categorii de componente sunt absolut complementare una cu cealaltă.

Cu alte cuvinte, un computer nu poate funcționa fără un sistem de operare și programe, la fel cum sistemele de operare și programele nu au niciun motiv să existe fără un computer.